În ultima vreme am fost întrebată mai des de ce nu reacţionez la mesajele denigratoare ale unora. Am explicat în privat şi acum o fac public. Indiferenţa este ultima etapă dintr-o serie de sentimente pe care le nutresc faţă de oameni. Rabd multe deseori, tac, mă macin în interior, îmi stric propria mea bună dispoziţie din cauza unor personaje care dovedesc de cele mai multe ori că nu merită. Într-o zi, brusc, nu mai contează respectivul sau respectiva. Opusul dragostei nu este ura, ci indiferenţa, nu? Aşa că diversiunile şi delaţiunile sunt inutile, indiferent dacă sunt scrise sau spuse de nişte “învăţaţi” sau de nişte “semianalfabeţi”. Distracţie plăcută!






Indiferenta e ultima etapa, cand e ura mai e o sansa ca ea/el sa conteze pentru ca ura implica efort, angajare, sentiment.
Indiferenta mai putin.
off topic…imi place butonul de la comentarii. Traducerea in romana e haioasa “propune”.