Observ un foarte mare interes al nostru/vostru pentru ce se întâmplă în curtea vecinilor. Devorăm, la fel ca şi cititorii mai deştepţi decât noi care devorează “Libertatea” ori “Caţavencu”, bârfele legate de colegii din presă. Deseori îmi pare că abia se aşteaptă ca vreunul să îşi rupă gâtul cu ceva, ca să se râdă de el. Zvonurile şi bârfele astea circulă nestingherit din redacţie în redacţie, cel mai des distorsionate. Fiecare redacţie are câte un nemulţumit sau mai mulţi, care se confesează altuia din altă redacţie, cu speranţa că rămâne între ei, aşa cum există şi sifonarii care imediat cum ies din propriul birou pun mâna pe telefon şi toarnă la ceilalţi, care nu se feresc apoi să spună ce au auzit tocmai acolo de unde a ieşit iniţial bârfa. Despre a fura unii de la alte subiecte, uneori chiar înainte de a apărea, nici nu mai zic nimic. E evident că fiecare vrea să fie primul cu ceva. Mi se întâmplă şi mie, aşa că nu o să fiu ipocrită să reproşez cuiva ceva.
Aşadar, în toată debandada asta, am mai observat că atunci când ne strângem la o bere, putem lăsa deoparte lucrurile astea, poate numai până a doua zi, dar ne putem simţi bine unii cu alţii. Cert este că sigur avem ce împărtăşi, lucruri mai bune, experienţe mai plăcute.
“Ştirea” acestei postări este că există un grup de colegi din presa locală care doresc să reactiveze Asociaţia Presei Timişorene. Toţi cei care avem câta ani în spate ştim cum au murit evenimente ca “Balul presei” sau alte competiţii (eu nu am prins decât un bal şi cam atât cred), cum a dispărut, de fapt, asociaţia. Când s-a renunţat la transportul gratuit pe RATT, nu a mai fost nimeni interesat.
Cred că acum avem mai multă minte şi posibilităţi să nu ne limităm la această facilitate (în sensul de a o ignora, nu că am cere mai mult; aproape toţi aveţi deja maşini, aşa că nici nu vă mai trebuie gratuitate). Întrebarea mea pentru voi este: are rost să se pună la cale ceva mai multe, să se organizeze alegeri, să existe un comitet de conducere (sic!), o taxă trimestrială, contabilitate, oameni cu idei, concursuri, premii etc., sau nu ne interesează pe nici unul şi fiecare e pe cont propriu?
p.s. Ca să nu se înţeleagă greşit: iniţiativa legată de asociaţie nu îmi aparţine. Aşa cum am scris şi la comentarii, eu nu cred foarte tare în ea, pentru că văd că nu suntem uniţi de nici un fel. Mi-aş dori însă să mă înşel şi să văd că există şi gânduri bune legate de acest subiect.
În ceea ce priveşte prima parte a textului, ştiu că nu este o chestie care se aplică numai acestei bresle, am “personalizat” pentru că în domeniul acesta ne învârtim.
Da! Dar eu am voie sa ma inscriu?
Desigur, doar nu o să te lăsăm tocmai pe tine pe afară!!!
Ca orice lucru pă Lumea asta, îi tare bine să aibă ş-un Comitet…adicătelea, rezervându-mi din oficiu dreptul de a-l parafraza oţără pe Wolinski, ţi-aş spune că munca de comitet presupune în primul rând să-ţi pierzi jumătate din timpul tău, explicându-le altora unde greşesc. Asta ca răspuns la retorica ta…
Mai ştiu că eşti suficient de ambiţioasă cât să reuşeşti un astfel de lucru, nu mă hazardez totuşi în afirmaţii pentru că nu cunosc toate laturile problemei şi nu mă interesează! Presa locală nu şi-a schimbat gustul şi nici mirosul…
Pretind o analiză obiectivă a comentariului meu, deci nu vreau să generalizeze nimeni, aşa cum nici eu nu fac…
Mai schimbaţi ceva…orice…
Nu însemna că mă voi ocupa eu de asta. Puneam o intrebare doar, de curiozitate deocamdată…
Eu, personal, chiar mă îndoiam că ar dori cineva să facă ceva. Cred că nu suntem uniţi pentru că nici nu vrem.
Eu merg cu fluxul, dacă există dorinţă, va exista putinţă şi la mine…
Cred ca e neaparata nevoie de aceasta asociatie. Clar trebuie reincepute lucrurile acolo.
Pai nu e vorba ca ma lasati voi afara, ci ca nu-mi dau seama daca eu mai fac parte din “presa timisoareana”, ca sa intru in asociatia ei
Din pct. meu de vedere, dupa cum te stiu, reprezinti Timisoara oriunde te-ai duce, asa ca nu cred ca vor fi obiectii.
Nu sunt de acord cu tine in prima parte a articolului. In toate breslele se intampla, mai mult sau mai putin, la fel, deoarece delatiunea, barfa, sifonaria si meschinareala sunt trasaturi specific umane. Cat priveste constituirea unei asociatii profesionale este mai mult decat necesara. Totul este sa se vrea. Mai ales ca presa timisoreana, aici incluzand toate formele de comunicare, este intr-o perpetua dezvoltare. Trebuie sa va aparati si sa fiti aparati. Totul depinde, repet, si de dorinta noastra, a ziaristilor.
Nici nu ma gandeam ca se intampla asta numa in presa, sunt sigura ca asa este peste tot, in orice domeniu.
Eh, tu spui asa, ca suntem prieteni…
P.S.: Apropo, la tine la sat ce mai e nou?
Asociatia Presei Timisorene exista, doar ca este tinuta sub lacat de actualul staff. Adica Viorel Screciu, presedinte, Costica Duma, secretar, si Marcel Hoster, trezorier. De ce sa ne ferim sa spunem? Acestor baieti destepti li s-a cam expirat mandatul de vreo 3 ani, insa inca nu au avut curajul sa convoace o adunare generala pentru alegeri sau realegeri. Desi o sa se supere prietenii mei din staff si o sa ma intrebe in ce calitate vorbesc, o sa le spun ca APT este un proiect de care, initial, s-au ocupat Gh. Crisan, Mircea Mitrutiu si G. Ilas. Iar, acuma, asociatia fiind in perioada muribunda, trebuie musai sa-i tragem de maneca pe cei care-i doresc disparitia.
http://www.romanialibera.ro/a94022/organizatia-profesionala-a-presei-din-timisoara-in-colaps.html
Jurnalistii timisoreni au nevoie de o asociatie care sa lupte pentru drepturile lor. Gigi si Levente au dreptate, Asociatia Presei Timisorene trebuie reactivata. Ultima mea legitimatie APT e din 2001 si este semnata de Ghita Crisan, are numarul 246. Poate ca Gigi, Mircea si Ghita ar trebui sa lanseze o convocare generala. Imi aduc aminte ca am intrat in APT prin ‘96, ‘97, stiu ca lucram la Nova pe atunci si Sorin Fortiu si Stelu Iordache gestionau problema…Au fost vremuri frumoase in presa din Timisoara…
E foarte buna ideea, ma ofer voluntar pentru revigorarea asociatiei. Si cred ca pot sa aduc si bonus asistenta juridica gratuita. Prietenii stiu de ce.
Măline, mă tem că s-ar face o asociaţie de palier, că nu se prea arată viteji entuziaşti…
Pai e foarte simplu, o facem cu cine doreste sa fie in ea. Daca ulterior colegii vad ca este ceva util va creste numarul membrilor. Ideea ta este foarte buna. Si eu cred ca e necesar sa avem o asociatie care sa ne reprezinte si sa aiba activitate. Se pot face lucruri foarte intetresante.
Imi place ca mereu multi “dashtepti” desi sunt de acord cu reinfiintarea unei asemenea asociatii, vor sa fie altfel, mai “cu mot” decat noi, muritorii. Sunt convins ca multi din cei care zic NU in suflet spun DA, insa le e cam ciuda ca nu le-a venit lor ideea. Hai sa propun un slogan “APT – Apara-ma doamne de cei rai, dar si de colegii invidiosi”. Merge?
Sau ” Suntem APT(i) mereu!”
Dacă ar zice DA, aş fi avut mai multe comentarii la această întrebare. Nu cred că e vreun orgoliu de data asta, cred că e dezinteres. Meseria asta funcţionează şi fără o asociaţie, vedem asta de câţiva ani. Aşa că, vorba românului, “Las-o mă, că merge şi aşa”.
Nu vad de ce ziaristii timisoreni ar trebuie sa se cramponeze intr-un proiect mort, inchis si golit de continut. Fiind infiintata in anii 90, probabil ca APT are si un statut de depasit. Mult mai rentabil ar fi sa se infiinteze o noua asociatie. Sau chiar mai multe, daca tot exista o lipsa de coeziune in breasla. Ideea este ca delasarea asta si lipsa de organizare pentru promovarea propriilor interse profesionale, nu aduce niciun beneficiu nimanui, dimpotriva. Mai bine o competitie intre o mana de asociatii – dar formate din oameni responsabili, bataiosi chiar, care se organizeaza – decat un “las ca merge si-asa”. Pe termen lung, asocierea aduce o sumedenie de beneficii. Poate ca cel mai eficient mod de a resuscita APT-ul (sau de a-i pune capat), este tocmai aparitiei uneia sau mai multor asociatii de jurnalisti timisoreni.