Licitaţie cu succes

Un adevărat succes licitaţia de azi pentru ruina care se numeşte Cazarma Viena. Am fost tare dezamăgită că au fost numai doi investitori interesaţi până la capăt, dar până la urmă a ieşit pe plus. A lipsit imaginea din mintea mea, cu vreo 10 persoane interesate, care să aibă cartonaşe şi să le ridice pentru fiecare sută de mii de lei în plus, aşa ca-n filme. Oricum, e de bine. De data asta laud şi Primăria, dar şi compania din Lituania care a pus mâna pe imobil. Sper să nu se strice totul în dulcele stil românesc şi să stăm vreo 5 ani tot cu dărăpănătura asta plină de mizerie în buricul oraşului (de cinci stele, haha).

Cifre:

Preţ de pornire: vreo 24,7 milioane lei

Preţ final dat de Europa Group Bucureşti, subsidiara din România a Investment Baltic Estates Company: 40 milioane lei+TVA

Durata majorării preţului: vreo 2 minute.

Ce face administraţia cu banii: reabilitare Primăria Veche şi construirea locuinţelor electorale de la fosta bază RATT, de pe I.I. de la Brad.

Ce fac lituanienii cu proprietatea: hotel de 4 stele.

Opoziţii schimbate

Ptii, Vio m-a lăsat mască acuma seara!!! În comentariul lui de aseară, Vio scrie că Sorin Grindeanu se bucură de o relaţie bună atât cu Gheorghe Ciuhandu, cât şi cu liberalii.

Cu Ciuhandu, relaţia a devenit bună acum, zilele astea, poate, sau de când nu mai apuc să merg pe la plenuri. Oi fi rămas în urmă… Lasă că vine ea ziua când găsi-voi nişte texte care să ne aducă aminte şi de relaţia “bună” de la care s-a plecat!

Şi uite aşa, dispare opoziţia în oraşul ăsta. Pardon, opoziţia a schimbat o particulă de pe lângă cratimă: din social-democrată a devenit democrat-liberală! Sunt dezamăgită.

Tribalistas - Velha Infância

Şi muzica portugheză îmi place.

Doar BizBazar

Mă uit tot mai cu silă la tv şi sentimentul ăsta e fără îndoială din cauza rânjetului lui Cioacă, a pipiţelor care “se râd” pe sticlă la toate orele, a ştirilor cu bărbaţi violaţi şi a eternelor subiecte făcute şi răsfăcute, cu aceleaşi clişee exasperante. (Oare ce mai face Miron Cozma?) Nu mai văd aproape nimic nou, să simt că mă interesează şi mă afectează cumva, că rămân cu ceva după ce ascult. Altceva decât o stare neplăcută la stomac. Mai rău, dimineaţa am rămas şi fără Capatos şi Cioran, pe care nu i-am suportat la început, tocmai pentru că mi se părea că râd prea mult şi prea zgomotos. Aştept să văd cum mă vor antrena Răzvan şi Dani din 1 februarie. Deocamdată, dimineaţa îi mai ascult pe Riciu (Buzdugan) şi Morar şi, mai nou, Activ FM, fostul Radio Europa Nova. Desigur, ascult radio la tv…

Să mai spun şi că reclamele repetate over and over again accentuează nevoia de a arunca pe geam acest aparat? Cred că spoturile ar trebui schimbate mai des, să nu ajungem să le detestăm, pentru că acest sentiment se răsfrânge şi asupra produsului care are parte de advertising.

Revenind la frustrările de seară din faţa tv-ului, l-am redescoperit azi pe Moise Guran, cu al său Bizbazar. Da, asta îmi place. Are o voce plăcută, comentează materialele prezentate cu mult bun simţ, vedem ce se mai petrece şi prin ţară, nu doar în capitala aia, are texte explicite simple, pe înţelesul tuturor celor cu un pic de cunoştinţe în domeniul afacerilor. La el am auzit astăzi că Mercedes ar vrea să meargă tot la Cluj cu investiţia şi mi-a picat cam prost. La Timişoara de ce nu mai vine nimeni?

S-a întors roata socială

Am găsit din întâmplare un text mai vechi despre cum PSD Timiş voia gratuitate pentru toţi pensionarii pe mijoacele de transport în comun, iar directorul RATT zicea că “no way, Jose!”

N-a trecut decât un an până când Ciuhandu şi ai lui au dat ochiul dracului… Priviţi:

24.11.2006

Gratuităţile pe transport, prima propunere electorală a lui Ilie Sârbu

Senatorul pleacă urechea la rugăminţile pensionarilor din Timişoara

Organizaţia din Timiş a PSD încearcă, din nou, să-şi atragă alegători şi mizează tot pe pensionarii care le-au adus întotdeauna voturi. Preşedintele filialei, senatorul Ilie Sârbu, recunoaşte că bazinul electoral bănăţean este greu de cucerit, aşa că scoate din mânecă o carte mereu câştigătoare pentru persoanele de vârsta a treia: gratuităţile. Astfel, Sârbu a declarat că le va propune consilierilor locali din Timişoara să se lupte pentru “pensionarii care trăiesc de pe o zi pe alta” pentru că aceştia merită dreptul de a circula gratuit pe mijloacele de transport în comun.

Dorinţa lui Sârbu este cel puţin interesantă în condiţiile în care aleşii opoziţiei s-au opus aproape de fiecare dată propunerilor Executivului de a acorda credite pentru Regia Autonomă de Transport din Timişoara (RATT). Orice dorinţă de rentabilizare a activităţii regiei a creat dispute în plenurile Consiliului Local, social-democraţii fiind mai mereu “capul răutăţilor”. “Avem pe ordinea de zi mai multe proiecte care vizează dezvoltarea regiei de transport local, dar în acelaşi timp ştim cu toţii că la această regie există nişte probleme legate de înregistrarea unor pierderi substanţiale în perioada 2000 - 2006. Regia a făcut o analiză corectă şi profesională pe cauzele acestor pierderi şi o cauză principală enunţată, demonstrată de specialiştii din regia locală de transport local, a fost diminuarea numărului de călători”, a fost una din declaraţiile făcute în plen de către Dumitru Ţucu (PSD).

Din punctul de vedere al directorulul RATT, Eugen Stănescu, propunerea senatorului Ilie Sârbu este una de campanie electorală. “Regia nu îşi permite acordarea de gratuităţi pentru toţi pensionarii. În situaţia în care Consiliul Local crede că are destui bani să suporte aşa ceva, pe noi ne-ar bucura pentru că ne creşte numărul de călători. Eu cred că ar trebui să se dea bani mai mulţi pentru dezvoltarea reţelelor, nu pentru a subvenţiona pensionarii. RATT nu e firmă de ajutor social”, a subliniat Stănescu. Trebuie menţionat că senatorul social-democrat a fost primul care şi-a anunţat candidatura pentru scaunul de primar al Timişoarei.

Eheee, cum n-am ştiut să găsesc acest articol atunci când era cazul…

Nimeni la capătul liniei

Prefectul se tot leagă de viaţa primarului, în ultima vreme. Azi au avut un schimb de replici similar mai marilor de la Palatele Victoria şi Cotroceni.

“Primarul ar face bine să mai răspundă la telefon. Este imposibil de găsit chiar şi pe firul roşu”, s-a plâns prefectul la conferinţa de presă.

Jurnaliştii i-au ţinut partea. Poate primarul nu are numărul prefectului. :)) Unii colegi ştiu cel mai bine cum e să suni la primar de zeci de ori, să ai răbdarea aceasta, şi să nu intre decât căsuţa vocală sau să sune în gol. Am înţeles că omologul său de la Arad, Gh. Falcă, răspunde şi la ore avansate din seară. Eu nu mai sun la primar demult, m-am prins că e degeaba şi nu are numărul meu, ca să am onoarea. Până la urmă, atâta vreme cât am o replică de la un purtător de cuvânt, îmi e de ajuns şi fără el. Nici nu ţin morţiş să îmi răspundă. Dar e amuzant că nici ce are de zis sau întrebat prefectul nu e interesant.

Ne mutăm online

N-am prea avut gânduri demne de menţionat în public zilele astea. După patru zile mai libere, mi s-a mai golit mintea de informaţii în exces şi azi m-am simţit destul de fresh. Numai bine ca să mă gândesc la lumea virtuală şi la mutarea presei scrise online. Aceste mutări nu mă surprind. Ultimul pe “piaţă” este Agenda Zilei, care se va lansa oficial în 11 februarie.

Simt pe pielea mea că nu mă mai interesează, decât foarte rar, să cumpăr un ziar pe hârtie. Am internetul la dispoziţie, citesc presa încă de seara, de ce aş mai da nişte bănuţi pe nişte hârtii? Sunt o mare colecţionară de tot felul de lucruri, chiar şi hârtii de ziar, cu articole interesante, desigur.  Din când în când triez şi multe au ajuns la gunoi sau la focul pentru mititei ori pentru împachetări diferite. Ultima a scăpat colecţia de Caţavencu, dar şi ea mă tem că nu mai rezistă mult. Cel mult, aş cumpăra reviste, dar nici pentru ele nu am interes numai dacă plec undeva, pentru citit pe drum.

Tot pe pielea mea văd ce ciudă îmi este când nu îmi intră câte un text şi pe internet, numai în varianta scrisă, lucru care mă privează de alte comentarii, majoritatea personale şi răutăcioase, dar şi astea au început să aibă farmec. Mai aflu şi eu ce ştie lumea despre mine, poate după ce refulează mult la comentariile textelor, mă prind şi cine îmi este admiratorul.

Aşadar, mie îmi place presa pe net şi sunt curioasă cum se schimbă strategiile de promovare pentru ziarele vechi, cu tradiţie la scris. De apreciat şi ofertele pe care le fac ziarele, prin acordarea de enciclopedii, dvd-uri. Piaţa numai ce s-a deschis, aştept să văd urmarea.