BBU = Băneasa Bucureşti Urât!!!!
22 11 2007Iarăşi spun: I’m back. Am ajuns şi eu pe BBU, adică aeroportul Băneasa din Bucureşti şi pot să spun că trebuie să fie cel mai nasol aeroport din Europa asta. Cum naiba să nu investeşti bani în a dezvolta o bază aeriană modernă când cursele charter sunt tot mai multe? Cum poate fi cineva atât de lipsit de interes încât să ţină pasagerii în curent, în sala de aşteptare, să nu facă ordine în rândul piraţilor de la taxi, să nu pună o bandă de bagaje mai mare?
De fapt, în oraşul în care câteva zeci de persoane îşi construiesc case la câteva sute de metri de pista aeroportului, ce mă mai poate mira?!?
Am oroare faţă de Bucureşti, recunosc. Oamenii vorbesc altfel şi îi doare undeva, printre altele, că nu poţi ridica un bagaj să-l pui în autobuz, că nu ai idee ce mijloc de transport să iei până într-un loc, că nu prea ştii unde te afli, chestii din astea de turist rătăcit. Cu scuze pentru generalizare…
Nu cred că îmi iubesc ţara, sau poate simt asta pentru că nu sunt departe de ea. Aş vrea să am tăria de a o părăsi, să plec unde totul e aranjat ca la un joc de puzzle terminat, unde totul se potriveşte perfect. Până când voi face asta, ştiu un singur lucru: nu m-aş muta în veci în Bucureşti. Nu îmi dau seama exact cum, însă diferenţa dintre mitici şi provinciali o simt până în cea mai îndepărtată celulă!
Mi s-a mai întărit o idee. Noi nu avem ce căuta în UE asta încă. Mai puteam aştepta puţin, ne mai reveneam şi noi.
Trist.







Subscriu la criticile tale! Bucuresti este un oras in care, daca nu esti atent, te poti sufoca. In trafic, in metrou, in magazine, pe strada… Daca nu esti de-al locului, abia astepti sa-l parasesti. Cat despre plecarea din tara, aici nu mai sunt de acord cu apologia tarii tip Puzzle. Nu sufar de nationalism, dar n-as putea trai departe de peisajele absolut fantastice ale Bucovinei, exotismul Maramuresului, aerul tare al statiunilor crude din Semenic, Muntele Mic, Parang si Retezat, ca sa raman doar la zona noastra, sau de partidele de pescuit pe Dunare cu Mile si pelerinele imprumutate de la Antena 1…
Ei, spre deosebire de tine, eu am fost mai mult in strainatate decat in tara. Cred ca e un lucru rau si asta, dar asa s-a nimerit. Poate ai dreptate din acest punct de vedere, insa nu stiu daca le-as duce dorul, mai ales ca frumuseti din astea poti gasi si in alte locuri, ambalate mai frumos, protejate mai mult, pretuite altfel.
Bucuresti este o tampenie dezumanizata si plina de imbecilitate. Majoritatea merge in Bucuresti pentru un singur scop, banii. Si de aici, instrainarea omului de sentimente si de crestinismul mult prea fariseic arborat de toti este la doar un pas. Barbatii din capitala au un testicul in plus fata de ceilalti din tara , iar femeile probabil un san sau …altceva tot pe unde este localizat testiculul la masculi. Exista exceptii, insa sunt rare si irelevante pentru cazul de fata. Bucurestiul este o imensa scena de lemn mancata de carii, scena ce se va prabusi in curand pentru ca structura nu rezista unei asemeni greutati. Daca maine s-ar plati in Cluj, Sibiu, Timisoara mai mult ca in Bucuresti smecherii idioti si mediocrii ar migra acolo. Sper sa nu se intample asta. Nu mi-as putea inchipui Ardealul plin de praful mediocritatii si de atata perfidie si prostie asa cum exista in Bucuresti. Si eu as vrea sa plec, insa viata nu prea corespunde dorintelor noastre. Poate mai tarziu, cine stie?
Descrierea ta ma face sa cred ca a Bucurestiul este iadul pe pamant! Sau macar sa cred ca a ajunge acolo ar fi sa cred ca am un cosmar!
Nu te contrazic, oricum
m-am distrat grozav citind acest post şi aceste comentarii. sunt din braşov, am locuit 7 ani la timişora (unde am lucrat ca ziarist - am ajuns aici căutând numele lui gigi ilaş), m-am mutat la bucureşti când mi s-a părut că piaţa bănăţeană nu mă mai cuprindea. după alţi 7 ani (desigur, o coincidenţă) am părăsit şi capitala. locuiesc la barcelona şi lucrez aici.
am câteva observaţii oarecum obiective: braşovul şi timişoara sunt super şi vor rămâne în continuare oraşele mele de suflet, dar… la bucureşti există o activitate culturală mai dezvoltată, o concurenţă profesională care te motivează mai mult, şanse şi oportunităţi mai mari. şi la bucureşti am avut prieteni, şi acolo sunt oameni super-mişto. mi se pare cam nedrept să cataloghezi aşa un oraş, iar acum, că nu mai locuiesc în ţară, mă doare şi mai tare judecata de valoare vis-a-vis de ceva ce ştii doar pe jumate.
dacă locuieşti o vreme într-un oraş ajungi să-l cunoşti şi, mai mult ca sigur, să-l apreciezi într-o anumită măsură.
mă rog, poate să fie şi dorul meu de ţară vorbind…